12 June 2008

Mey si unii au asa un talent la scris :)
uite eu nu am reusit ashe o rezistenta si repetitivitatea...in fiecare saptamana, sa zicem sa ma intorc sa scriu. Probabil ca cred/simt ca abramburerile mele de fiecare zi sunt mai intime si dragutze ashe intr-un mail. Chiar ma gandeam ca uite am pe tot felul de siteuri conturi si prieteni reali cu care m-am conectat virtual si schimbam poze si e o intreaga nebunie..afla cucuietul din Cucuieti ce am purtat joi seara la aniversarea a cutarica sau a lui cutarica.
Nu cred ca ma deranja chestia asta inainte dar parca de cand am trait intr-un oras mare si apoi iarasi intr-un oras mic si ramai traznit sa vezi dar cate si mai cate coincidente de persoane si fapte eh... stiu nu vin cu nimic original aici si idea nu are cursivitate si voluptate..eh uite pentru ca poate o sa imi continui gandu in intimitate si asta nu ca as zice amu sac sac dar noah...voi incerca sa urmez modelul unui film bun care iti da elementele si totul este bine pana se termina ashe intr-o ureche ..parca ai avea ashe nervul sa te ridici in picioare ca un elev silitor si sa reciti sfarsitul..
Oare cum ar fi?!
Eh da si enerveaza chestia asta cu sfarsiturile neterminate dar poate zic eu...poate exista un grup de oameni domne...si aici intervine idea de elita.. da si grupul asta de oameni oriunde ar fi...la cinematograful din Mall Bucuresti...sau cel paradit numit parca Europa..(chiar exista si nu e nici o comparatie intre Mall-constructie americaneasca si Europa vechi si prapadit, cu filme aproape necunoscute noua) sau oriunde exista un film fara sfarsit... chiar la tine in casa nu?! si dupa ce ne-am pus de accord ca unde exista un film exista si povestitorul de final, poate iti pui intrebarea , mey da la mine in casa cine e povestitorul asta de final?!- si teoria consipratiei.
eh pai va zic eu ca nu va puneti nici una din intrebarile astea pentru ca ne-am cam obisnuit sa se termine filmu si sa plecam enervati, fara sa mai lasam povestitorului sansa de a povesti finalul, sau macar sansa pentru noi sa gandim finalul sau sa il contestam pe cel al povestitorului...e si da se poate, nu e ca si cum ai fi la X TV in X TalkShow ci mai frumos, aduci o argumentare faina care chiar daca are acuratetea unui incepator..eh nu se stie in timp poate ca tu vei fi urmatorul povestitor... si acum nu te umfla in pene ca ashe cum exista mai multe feluri de filme ashe exista si mai multe categorii de povestitori de care insa nu a mai auzit nimeni nimic de mult timp...ce stiam ashe era ca s-au saturat sa se tot ridice la terminarea filmului cu elanul si pasiunea unei experiente care stie ca urmeaza ea si ca va fi bine si e multumita pentru chestia asta...eh si au ingenunchiat tot elanul asta cu nesimtirea si indiferenta celor care se enervau ashe iar povestitorul a ramas cu artrita si mai grav deznadejde in suflet. mda cam asta e...
deci ce sa intelegem ca eu o sa imi continui gandu in intimitate ca uite ma exprim si usurez mai bine ashe...mai putem spune si ca blogurile is un fel de povestitori de final dar parca nu as face paralela asta chiar cand am adus un argument ashe ca e obositor totusi sa traiesti intr-o lume globalizata.

ps. asta o zic dupa vreo 12 ore de somn...
D..

13 April 2007

Pourqoui Kafka
" Pour le nom de notre site Internet, nous nous sommes inspirés de Franz Kafka, l'écrivain qui, dans ses écritures, dénonçait l'indifférence de l'état. Kafka décrit l'impuissance du citoyen vis-à-vis de la toute-puissance des autorités arrogantes et inaccessibles qui n'étaient pas ou peu en contact avec la réalité.

Cela vous dit quelque chose ? Evidemment. Puisque nous aussi nous avons des petites règles absurdes, des procédures qui semblent être faites pour la seule raison de nous rendre la vie difficile ainsi que des formulaires et des prescriptions incompréhensibles dont plus personne ne sait à quoi ils servent - ou à quoi ils ont un jour servi.

Bref, des circonstances kafkaïennes. Des situations auxquelles nous voulons remédier."
Cultura Ritmului Incetinit
Culeasa de pe net

"Curand se implinesc 18 ani de cand am inceput sa lucrez la Volvo, o intreprindere suedeza.
A lucra cu ei este ceva foarte interesant.
Orice proiect aici ia 2 ani pentru a se concretiza, oricat de ingenioasa si simpla ar fi ideea. Este o regula.

Procesele de globalizare cauzeaza in noi (brazilieni, argentinieni, columbieni, peruani, venezuelieni, mexicani, australieni, asiatici,etc...) o anxietate generalizata in cautarea de rezultate imediate. In consecinta, stilul nostru rapid nu se incadreaza deloc cu termenele de scadenta intarziate ale suedezilor. Suedezii dezbat, si iar dezbat, organizeaza „n" sedinte, efectueaza evaluari, etc..., SI LUCREAZA.... dupao schem a mult mai incetinita.

Ceea ce este uimitor, este ca acest stil tot timpul da rezultate in timpul lor (al suedezilor), astfel ca punand impreuna maturitatea necesitatii cu tehnologia potrivita nu prea inregistreaza pierderi.

Pe scurt:
1) Suedia este de marimea unui singur stat din Mexic;
2) Nu are decat 2 milioane de locuitori;
3) Cel mai mare oras, Stockolm, abia daca are 500 de mii de locuitori, asa ca o mica localitate din Mexic;
4) Mari intreprinderi cu capital suedez: Volvo, Scania, Ericsson, Electrolux, ABB, Nokia, Nobel Biocare, etc.

Nimic rau in asta, nu-i asa? Pentru a avea o idee de importanta lor, ajunge sa mentionez ca Volvo face motoarelepropulsoare ale navetelor de la NASA.Poate se inseala suedezii, dar ei sunt cei care-mi dau mie salariul. Trebuie sa mentionez ca nu cunosc un alt popor care sa aibe o cultura colectiva ca a suedezilor.Va voi povesti o scurta istorie doar ca sa va faceti o idee: prima data cand m-am dus in Suedia in 1990, unul dintrecolegii mei suedezi ma aducea la serviciu in fiecare dimineata cu masina lui. Era in septembrie, era frig si fulguia. Ajungeam foarte repede la intreprindere si el parca masina tot timpul foarte departe de intrare, in fiecare dimineata vin in jur de 2 mii de angajati in masina la serviciu.

In prima zi nu am facut nici un comentariu, nici in a doua sau in a treia, dar in zilele ce au urmat, cu un pic mai multa incredere, l-am intrebatpe colegul meu: Aveti locuri de parcare fixe aici? Am vazut ca parcarea este complet goala cand ajungem si totusi tu parchezi la coada complet.? Iar el mi-a raspuns pur si simplu: Nu, dar cum noi ajungem foarte devreme, avem tot timpul sa mergem pana la intrare, dar cei care ajung maitarziu au mai multa nevoie sa gaseasca locuri mai aproape de intrare, nu crezi?

Imaginati-va ce fata am facut. Si acest lucru a fost suficient ca sa-mi schimb in profunzime mentalitatea.

Mai nou, in Europa exista un curent denumit „Slow Food". Asociatia internationala a alimentatiei cu rabdare (Slow Food International Association) , al carei simbol este melcul, isi are centrul in Italia (foarte interesanta pagina de Internet, vizitati-o). Ceea ce predicaaceasta miscare „slow food" este ca oamenii trebuie sa manance si sa bea lent, pentru a savura mancarea, pentru a se bucure de procesul de prepare al mancarii, impreuna cu familia, cu prietenii, fara graba si de calitate.Ideea este de a se contrapune spiritului „Fast Food" si a tot ceea ce reprezinta el ca stil de viata. Surpriza este ca aceasta miscare de „Slow Food" serveste ca baza pentru o miscare mult mai ampla numita „Slow Europe", dupa cum
descrie revista Business Week in ultimele sale editii europene.


Totul a pornit de la punerea in discutie a „grabei" si„nebuniei" generate de globalizare, de dorinta de „a avea in cantitate mare" (nivel ul vietii) opus la „a avea calitate,calitate de viata, sau calitate umana".Conform revistei Business Week, muncitorii francezi, chiar daca lucreaza mai putin (35 de ore pe saptamana), sunt mai productivi decat colegii lor americani sau britanici. Si germanii, care in multe intreprinderi au implantat saptamana de 28,8 ore de munca, au vazutproductivitatea crescand de un laudabil 20%. Aceasta atitiudine, numita „slow attitude" atrage atentia pana si americanilor, discipolii lucrului rapid si imediat.Pe de alta parte, aceasta atitudine fara graba nu inseamna sa faca mai putin, nici sa se obtina „calitate si productivitate mai mici", ci maimulta perfectiune, atentie la detalii si mai putin stres. Acest lucru inseamna o intoarcere la valorile familiei, ale prietenilor, ale timpului liber, ale bunei comoditati, ale vietii in micile comunitati. O intoarcere la AICI, prezent si concret, opus lui MONDIAL,indefinit si anonim.

Inseamna a relua valorile esentiale ale fiintei umane, a micilor placeri ale cotidianului, ale vietii simple si ale convietuirii, ale religiei si credintei. INSEAMNA UN MEDIU DE LUCRU MAI PUTIN COERCITIV (constrangator) , MAI VESEL, MAI RIDICAT SI TOTUSI MAI PRODUCTIV, MEDIUIN CARE TOTI OAMENII FAC CU PLACERE CEEA CE STIU EI MAI BINE SA FACA.E recomandabil sa ne gandim mai in amanunt la toate acestea. E posibil ca vechile proverbe: „Cu rabdarea trece marea" si „Graba strica treaba" sa merite din nou atentia noastra in aceste timpuri de nebunie desfranata" Nu ar fi bine ca intreprinderile din comunitatea, orasul, statul sau taranoastra sa inceapa a dezvolta programe serioase de „calitate fara graba", chiar pentru a mari productivitatea si calitatea produselor si serviciilor, fara a pierde „calitatea umana"?

In filmul „Parfum de femeie" exista o scena de neuitat in care orbul (interpretat de Al Pacino) invita o fata la dans si ea ii raspunde: „Nupot, logodnicul meu va sosi in curand." La care orbul ii raspunde: „Stii, viata se traieste intr-o clipa.", si o ia la un tango. Cel mai bun moment al acestui film este aceasta scena de 2 sau 3 minute.

Multi traiesc alergand dupa timp, si il ajung doar cand mor, fie de un infarct, fie de un accident pe autostrada pentru ca goneau prea tarepentru a ajunge la timp. Altii sunt prea nerabdatori sa traiasca in viitor, ca uita sa traiasca in prezent, care este unicul timp care exista cu adevarat.

Toti avem pe aceasta planeta acelasi timp, nici mai mult, nici mai putin de 24 de ore pe zi. Diferenta sta in utilizarea acestor ore de catre fiecare dintre noi.Trebuie sa invatam sa profitam de fiecare moment, pentru ca, dupa cum zice John Lennon: „Viata este ceea ce se intampla in timp ce planificam viitorul." Va felicit pentru ca ati reusit sa cititi acest mesaj pana la sfarsit. Multi l-ar fi citit doar pana la jumatate, „ca sa nu piarda timpul" atat de valoros in aceasta lume globalizata.O zi buna!"

ps. noah ...dragutz :)

D..

10 April 2007

In sfarsit am reusit sa ajung acasa de sarbatori...

Greu m-am urnit inapoi...

Vreau inapoi la pictat de oua rosii...care saracele nu stiu cum au scapat din mainile noastre...

Arta in adevaratul sens al cuvantului...numa a oua de Pasti nu aratau...eh dar asta este...mai exersam la anu...

Cam atat...
D..

06 April 2007

"Am cunoscut pe cineva care, apropo de cronicutele mele, mi-a declarat: 'Te-am ascultat si mi-am spus, oh va sa zica asa stau lucrurile!', un soi de comentariu ironic la comentariile mele.
(...)

Eu vreau sa sporesc misterul si, daca asta nu-mi iese, macar sa stirnesc un hohot si, dupa aia, dupa cum am mai spus, o revolta pe strada.
Cand eram tanar, daca scriai un poem care nu-i facea pe oameni sa-si piarda mintile in fata stranietatii lui uimitoare, atunci nu erai poet.

(...)

...unui prieten, un poet care scrie versuri ermetice al caror scop in viata este sa fie perfect inexplicabile. Pentru acest poet, esecul consta in a fi inteles cat de cat.

Ca poet si barbat, este un mister impecabil.

Fosta lui sotie, o femeie cumsecade fara indoiala, trebuie sa fi facut greseala de a incerca sa-l inteleaga. Neintelegerea reciproca ce a rezultat din asta i-a lasat pe amandoi tristi si acri. Ea a apucat pe calea dorintei de a intelege totul si a nu crede nimic, iar el a lua calea codrului celui intunecat, cu o alta femeie care-ca sa fim sinceri- nu dadea doi bani pe ce scribalea el in carnetelul lui.

Fac presupuneri, de buna seama, de parca as fi fost eu in locul lui. Dar n-am fost. Numai ca mi s-a dat cu o! in unghiul mort."

Andrei Codrescu -Scrisoare din New Orleans - Dilema Veche nr. 165

D..
"Zadarnic e sa ai aripi, iar usile cerului inchise."
- Cassandra 13 ani

"Putem sa ne rugam si fara masura ca doar n-o sa suparam pe cineva. Cine sa se supere? Ca e ca si cum s-ar supara cineva ca respiram prea mult aer."
- Tudor 11 ani

"Rautatea e cand imbraci pe tine bunatatea pe dos."
- Tudor 11 ani

"Pedeapsa e cand faci un rau, asat e chiar pedeapsa."
- Tudor -11 ani

"Rautatea e un fel de boala de inima, adica atunci cand te strici la mila."
- Adrian 10 ani

"Daca din greseala, dracu ar face un bine, el s-ar duce imediat sa caute un psihiatru."
- Alexandru 12 ani

"Daca vrei sa te ia dracu in spinare ca sa te treaca puntea, atunci cand vei ajunge, il vei lua tu pe drac in spinare pentru a continua sa mergi."
- Catalina 14 ani

Romania Literara - nr. 13 - Ochiul Magic



D..
THE PASSION OF THE MASOCHRIST
by Max Cafard

Coming Attraction: The Passion of the Buddha?

It's rumored that Mel Gibson has been hired to do for Buddhism what he's done for Christianity.

His next film will be The Passion of the Buddha. Do you know the story?

The Buddha's end also came through a sacrifice. A lavish banquet was prepared for him but one of the dishes was contaminated. Knowing this, and having consideration for his host and companions, the Buddha chose to eat the poisonous food and leave the wholesome dishes for the rest of the assembly. What followed is rather harrowing--but imagine the vast cinematic possibilities. Twelve hours of vomiting, diarrhea, excruciating pain, and intestinal bleeding. Though the scriptures remain discretely reticent on this subject, there was no doubt abundant and painful gas. In short, the stuff that Mel Gibson movies are made of. Somehow I doubt whether many Buddhists would find this drama very compelling. However, there may be among them a few naive souls with a pathologically morbid fear of being reincarnated as a slug who might think it could do them some good. If the film materializes, we will certainly investigate this question carefully. Meanwhile, we will be content to take a look at Gibson's first stab at a passion story.

For more:
http://www.corpse.org/issue_14/revelations/cafard.htm



D..
-Campania anti-gunoi -


Iata cum sunt regulile jocului asa cum le-a facut Grunca (), initiatorul campaniei anti-gunoi:

  • Tot ce voi face este sa fac cunoscut publicului gunoiul din diferitele zone ale tarii.
    Pe unde voi merge (si ma plimb destul), voi face fotografii gunoaielor care ne distrug natura, ecosistemul. Voi posta aici pozele impreuna cu coordonatele GPS (daca le am), zona, localitatea, si o descriere cat mai amanuntita a locatiei.

  • Nu voi spune cine e responsabil, pentru ca nu am de unde sa stiu daca gunoiul e pe domeniul public sau privat (cei care vor sa isi faca o groapa de gunoi pe proprietatea lor nu au decat), dar tu, daca esti din acele zone, vei sti mai multe, vei putea posta comentarii, vei putea atentiona autoritatile asupra publicitatii negative de pe urma publicarii fotografiilor pe acest blog.

  • In cazul in care gunoiul se afla pe domeniul privat nu ai decat sa te minunezi si poate sa iti propui ca proprietatea ta sa nu ajunga asa vreodata.

  • Din cauza faptului ca nu pot fi peste tot iar gunoaiele apar peste noapte in cele mai neasteptate locuri, astept de la tine poze cu gunoaiele din jurul tau si o descriere a locatiei pe adresa de email
ingunoi@gmail.com .

  • Voi face topuri a celor mai murdare judete, orase, in functie de materialele pe care le am sau le primesc asa ca fa ceva ca judetul tau sa nu se afle printre ele.

  • Voi inlocui fotografiile si voi anunta cand o locatie a fost curatata cand voi primi fotografii noi cu aceeasi zona curata, si voi multumi public pentru aceasta.
    scrieti si voi la ingunoi@gmail.com

    D..

04 February 2007

Votati-mi animalul la :
http://www.animals-superstars.com/photo?An=298510

he he he

Mda pai ce pot sa zic...total anormal...la 3 noaptea aseara ma aflam in Poiana...ca sa contemplu zapada de so adunat toata ashe de alba si pufoasa...
Numa bine ca azi cand a trebuit urcat pentru a prinde actiune era blocat drumul:)

M-am muiat de numa ...si la propriu si la figurat... in peregrinarile mele in barurile si cafenele din oras...lipa lipa toata ziua buna ziua...

...iar acum imi stapanesc virusul...mi-am vizitat mailurile...mi-am creat si un animalutz ca deh...si amu cred ca-i vremea sa imi continui drumul la un pahar de vin fiert...ashe ca inainte de somn...ca inainte de a pleca inapoi in agitatia de luni...

cu bine pana la o data neprecizata ..inca...

D..

03 November 2006

http://www.christianmonitor.org/Wurmbrand.html


Reverend Wurmbrand:

"A Westerner can't understand God is here and knows that I will not tell you the while truth because if I will tell you the while truth, you will faint and rush out of this room, not bearing to hear what things have happened. But I will tell you that in a prison they crucified a cat before ourselves. They beat nails in the feet of the cat and the cat was hanging with the head down, and can you imagine how this cat screamed and the prisoners, mad, bead on the door, "Free the cat, free the cat, free the cat," and the Communists very polite, "Oh, surely we will free the cat, but give the statements which we ask from you and then the cat will be freed," and I have known men who have given statements against their wives, against their children, against their parents to free the cat. They did it out of madness, and then the parents and the wives have been tortured like the cat. Such things have happened with us. "


D..

01 November 2006

"[...] Eşti ispitit să afirmi că iubirea nu a transformat pe nimeni într-un laş. Poate că iubirea adevărată, nu. Dar cine dintre noi a cunoscut vreodată iubirea adevărată? Cine dintre noi e atât de iubitor, de increzător, de devotat incât mai curând şi-ar vinde sufletul diavolului, decât să-şi vadă făptura iubită torturată, sfârtecată, căzută în dizgraţie? Cine este atât de sigur de sine şi de puternic incât să nu coboare de pe tron ca să-şi revendice iubirea? E drept, au existat mari figuri care şi-au acceptat soarta, care s-au retras în tăcere şi solitudine şi şi-au mâncat inima din ei. Aceştia sunt oare de admirat sau de compătimit? Chiar şi cel mai stoic dintre îndrăgostiţii părăsiţi nu a fost vreodată în stare să păşească vesel şi să strige: "Toate-s bune pe lumea asta!".Cineva pe care îl admir a spus: "Când e vorba de iubire adevărată, cel care dăruieşte nu e conştient nici că dăruieşte, nici de ceea ce dăruieşte şi nici cui dăruieşte, si cu atât mai puţin de faptul că cel care primeşte îi apreciază darul sau nu".Spun şi eu din toată inima: "D'accord!". Dar nu am cunoscut niciodată vreo fiinţă capabilă de asemenea dragoste. Poate doar aceia care nu mai au nevoie de dragoste sunt capabili să aspire la un asemenea rol. Să te eliberezi de robia iubirii, să arzi ca o lumânare, să te topeşti în iubire, să te topeşti de iubire - ce beatitudine! Ar fi oare posibil aşa ceva pentru fiinţe ca noi, slabe, mândre, orgolioase, posesive, invidioase, geloase, neînduplecate, neiertătoare? Evident, nu. Pentru noi, rasa şobolanilor - in vacuumul minţii. Nouă ne este hărăzită doar osânda, nesfârşita osândă. Convinşi că avem nevoie de iubire, încetăm să mai dăruim iubire, încetăm să mai fim iubiţi. [...]"


Nexus - vol. III din "Rastagnire trandafirie"
de
Henry Miller


ps. asta-i urmatoarea pe lista:)

D..
"Am comis cel mai mare păcat din toate
câte-i sunt date omului: n-am ştiut să fiu
fericit.
Focul gheenei cel veşnic viu
o să mă-nghită, fără doar şi poate.
Părinţii m-au crescut în dreapta credinţ-a
omului ce face din nopţi şi zile un joc
de aer, de apă, de pamânt şi de foc.
I-am trădat. N-am fost fericit. N-am fost fiinţa
ce-o sperau în visul tinereţii lor treaz.
M-am dăruit simetriilor rasfrânte
ale artei, cu-ncrengăturile-i mărunte.
M-au vrut dedicat vitejiei. N-am fost viteaz.
Nicicând nu m-a părăsit, de când exist,
spectrul celui ce-am fost mereu: un om trist."

Borges - :" Remuscare "

D..
You Are 40% Left Brained, 60% Right Brained

The left side of your brain controls verbal ability, attention to detail, and reasoning.Left brained people are good at communication and persuading others.If you're left brained, you are likely good at math and logic.Your left brain prefers dogs, reading, and quiet.

The right side of your brain is all about creativity and flexibility. Daring and intuitive, right brained people see the world in their unique way. If you're right brained, you likely have a talent for creative writing and art. Your right brain prefers day dreaming, philosophy, and sports.

Se pare ca asta explica multe!!!
HA!
D..